Factorul „Ucraina”. „Neutralitatea” chineză a primit lovitura de grație: „Scepticismul istoric al Chinei față de NATO a devenit o aversiune totală”

După ce Vladimir Putin a ordonat, în luna februarie a anului 2022, invadarea Ucrainei, mascată printr-o așa-zisă „operațiune militară specială”, nimeni nu s-a mai îndoit de simpatia Beijingului pentru Moscova, în pofida unor declarații politically correct venite din partea Chinei la anumite intervale de timp.

Parteneriatul economic dintre Rusia lui Putin și China a atins noi culmi, în ultimi ani, iar președinții s-au întâlnit pentru a-și strânge mâinile și pentru a semna noi tratate.

La nivel declarativ, China și-a jucat și își joacă foarte bine „cartea”, în contextul conflictului prelungit din Ucraina.

• China recunoaște Ucraina ca stat suveran și nu subscrie la mesajul Moscovei care transmite că țara condusă de Volodimir Zelenki ar fi doar o marionetă occidentală nazificată.
• China menține un contact direct cu Kievul, s-a pronunțat împotriva amenințărilor nucleare lansate de oamenii din anturajul lui Putin sau chiar de Putin însuși și nici nu a susținut, public, invadarea Ucrainei.

Numai că Rusia și China cad de acord asupra unor probleme-cheie, consideră Viking Bohman, analist la Centrul Național Suedez din China și doctorand la Fletcher School, Universitatea Tufts.

„Volodimir Zelenski și-a exprimat consternarea față de absența Chinei”

Sprijinul Beijingului pentru Moscova se află într-o continuă creștere, iar o dovadă suplimentară și îngrijorătoare a fost înregistrată în perioada premergătoare summitului de pace din Elveția cu privire la Ucraina, weekendul trecut.

În timp ce unii lideri europeni sunt dornici să implice China în eforturile de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, Beijingul – spre dezamăgirea lor evidentă – a refuzat să participe la conferința de pace.

„În urma acestui anunț, în perioada premergătoare reuniunii, președintele ucrainean Volodimir Zelenki și-a exprimat consternarea față de absența Chinei, dar și față de presiunile făcute de Beijing asupra altor țări, pentru ca acestea să nu participe.

Rusia folosește diplomați chinezi pentru a perturba summitul pentru pace, a spus Zelenski. Și, deși nu a precizat care țări au fost vizate, ele ar putea fi identificate ușor, pentru că, la începutul lunii mai, trimisul desemnat al Chinei pentru conflict a vizitat națiuni precum Turcia, Egiptul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Brazilia, Indonezia, Africa de Sud și Kazahstan”, notează Viking Bohman într-o analiză publicată de POLITICO.

”Securitate indivizibilă”, o sintagmă agreată la Moscova și Beijing

China și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru „preocupările legitime de securitate” pe care Rusia le are cu privire la extinderea NATO către est, amintește Viking Bohman.

În opinia Beijingului, vinovatul conflictului este SUA, despre care spune că au căutat să provoace o confruntare în regiune.

„De-a lungul anilor, scepticismul istoric al Chinei față de NATO, care datează cel puțin de la momentul în care SUA au bombardat, în anul 1999, Ambasada Chinei în Iugoslavia, a devenit o aversiune totală. Iar oficialii chinezi consideră conceptul strategic al NATO din iunie 2022 – primul care a enumerat China drept o provocare de securitate – ca o confirmare a suspiciunilor lor că organizația este pregătită să-și extindă aria geografică.

• Între timp, Beijingul a gravitat și spre noțiunea de «securitate indivizibilă», care presupune că națiunile nu ar trebui să-și sporească securitatea în detrimentul altora – o doctrină promovată de Moscova de zeci de ani și o critică ce vizează activitățile NATO.
• Înainte de invazie , China a susținut conceptul în declarații comune cu Rusia. Dar, de atunci, a fost inclusă în Inițiativa de Securitate Globală – o piatră de temelie a viziunii președintelui chinez Xi Jinping pentru relațiile internaționale –, ceea ce sugerează că va avea un rol mai proeminent în politica externă chineză.

Perechea (n.red. – Rusia și China) împărtășește, de asemenea, un dispreț față de sancțiunile occidentale, inclusiv cele impuse Rusiei. Oficialii chinezi se opun vehement „sancțiunilor unilaterale ilegale” americane și spun că nu le vor respecta. Iar Xi nu doar că a rezistat pasiv eforturilor de a izola Rusia, oferind țării un colac de salvare economic. El a arătat, de asemenea, că este dispus să suporte atât costurile reputaționale, cât și economice pentru a-și sprijini vecinul.

Începând cu 2022, liderii Chinei s-au confruntat cu o recesiune economică gravă, eliberarea bruscă și inexplicabilă a doi miniștri ai cabinetului și rezistența în creștere a Occidentului la ambițiile sale globale. Războiul nu a făcut decât să amplifice aceste provocări, relațiile Chinei cu Europa fiind pătate de sprijinul Beijingului pentru Moscova. Și, în timp ce China s-a manifestat precaut cu privire la încălcarea deschisă a sancțiunilor occidentale, mai multe companii chineze au fost supuse recent unor restricții, pentru tranzacționarea cu omologii ruși.

Dar acesta pare a fi un sacrificiu pe care Xi este dispus să-l facă. De fapt, pe măsură ce Occidentul și-a sporit cerințele față de China, legătura sa cu Rusia pare să se fi întărit doar. Schimburile comerciale și de apărare au crescut semnificativ, în timp ce poporul rus pare să fi devenit mai dispus și față de China”, continua analistul.

„Cuvântul Chinei are greutate în Rusia”

Cu cât China își menține mai mult poziția pro-rusă, cu atât va fi mai greu să fie inversate piesele pe o nevăzută tablă de șah.

Firmele din China și-au adaptat deja operațiunile pentru a satisface extinderea relațiilor comerciale cu Rusia.

„În timp, această schimbare structurală va deveni mai greu și mai costisitor de anulat. Mai mult, sprijinul lui Xi pentru Putin a fost personal și foarte mediatizat. Și, întrucât politicile pro-ruse ale Chinei nu se bucură de sprijin universal în rândul intelectualilor chinezi, o inversare a politicii ar putea fi văzută ca o concesie față de criticii săi.

După întâlnirea sa cu Xi din aprilie, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că cei doi lideri au convenit să aibă o coordonare intensă cu privire la organizarea unor conferințe de pace cu privire la Ucraina. Și a spus clar: „Cuvântul Chinei are greutate în Rusia”.

• Este adevărat că un mediator nu trebuie să fie perfect imparțial pentru a avea succes.
• Cu o pârghie decisivă asupra uneia sau ambelor părți aflate în conflict, le poate convinge să facă și compromisuri care altfel ar fi imposibile.
• Pentru ca astfel de eforturi să aibă succes, însă, respectivul mediator trebuie să fie dispus să se sprijine pe părțile dependente într-un mod care să întărească semnificativ relațiile cu acestea.
• Până acum, Xi nu a dat semne că dorește să facă acest lucru, iar șansele par să scadă și mai mult.

Liderii europeni au dreptate să mențină un dialog cu China și să-i ceară în continuare lui Xi să-și folosească pârghia de care dispune.

Dar până când China nu face acest lucru, a se permite Beijingului să-și asume un rol major în procesul de pace implică riscul ca invadarea Ucrainei de către Rusia lui Putin să fie legimitizată”, încheie Viking Bohman.

Foto – Profimedia Images

CITEȘTE ȘI:

Căsătorie de conveniență între Putin și Kim Jong-Un sau PERICOLUL unei „prietenii absolute”? Necunoscutele ecuației „Rusia – Coreea de Nord”

Război și pace. Alegerile imposibile ale Ucrainei, „săgețile” lui Putin și PERICOLUL politic care îl pândește pe Zelenski

Regimul Putin și cercul vicios al istoriei Rusiei. „MESIANISMUL IDEOLOGIC a devenit un regim politic semi-totalitar, cu ambiții expansioniste”

Ce mai scoate Putin din joben pentru a-și finanța RĂZBOIUL cu Ucraina: „Atârnă morcovii la vedere, încă nu le arată rușilor bățul”

FSB, marele câștigător al RĂZBOIULUI pentru putere din Rusia lui Putin: „Noua «nobilime» a Țarului, dictatura serviciilor de securitate”